Trella Várhelyi Imola – Belșug în gospodărie
Ziua Internațională a Femeii este o sărbătoare cu totul specială, prin care ne exprimăm aprecierea față de femeile din viața noastră, și cum altfel am putea s-o celebrăm decât într-un mod unic, supunându-vă atenției opera artistică a uneia dintre Doamnele picturii băimărene, Trella Várhelyi Imola, născută în data de 8 martie 1928, la Târgu Secuiesc.
Formată în mediul academic al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, unde i-a avut ca profesori formatori și modele artistice pe Kovács Zoltán, Kádár Tibor, Nagy Imre și Miklóssy Gábor, în anul 1954, imediat după absolvirea cursurilor universitare, Várhelyi Imola alege să se stabilească la Baia Mare, unde va petrece peste patru decenii pictând și practicând meseria de dascăl. Opțiunea pentru orașul pictorilor a venit firesc, ca o consecință a empatiei resimțite față de atmosfera agreabilă a urbei și față de peisajul pitoresc care îl înconjoară aidoma unei fortificații protectoare.
Debutul pictoriței Várhelyi Imola în lumea artistică se suprapune contextului în care arta românească începea procesul de abandonare a dogmei ideatice și a grilei tematice specifice realismului socialist. În mare parte, arta românească s-a manifestat distant față de normele stilistice ale realismului socialist de tip sovietic, însă lucrările de artă realizate la sfârșitul anilor ꞌ50 mai păstrează memoria atașamentului față de doctrina curentului, în paralel cu variante ale modernității antebelice și interbelice de inspirație occidentală, sau chiar adaptări ale ecourilor avangardei istorice.
Într-una din confesiunile sale, pictorița mărturisea că prea puțin a fost atrasă de moștenirea artistică a Școlii băimărene de pictură; în schimb, în virtutea unei libertăți asumate, a identificat frumosul în peisajul real și nu în formele abstracte ale manifestării ei (Augustin Cozmuța, Incursiuni în arta plastică, 2016).
Lucrarea Belșug în gospodărie, semnată de Trella Várhelyi Imola și aflată în patrimoniul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», este una dintre primele compoziții figurative realizate la Baia Mare. Tabloul artistei oferă o gamă largă de elemente derivate din tehnologia imaginii de tip ulei pe pânză, precum posibilitatea de a combina cu alte consecințe optice culorile și accentul pus pe sonoritatea formelor și pe acuratețea detaliilor.
Însă, efectul suprem derivă din sintetizarea formelor prin geometrizare, în vederea devoalării esenței acestora dincolo de substanța lor decorativă. De asemenea, tușele largi de culoare care tratează spațiul pictural prin tehnica impasto, conferă aspect tridimensional suprafeței și trezesc nu doar instinctul decorativ, ci și cel arhitectural al construcției.
Conexiunile dintre elementele compoziționale se adresează unui tip special de simțire, ce poate internaliza într-o firească tonalitate și simbioză atât etericul cât și concretul. Cromatica specifică anotimpului de toamnă potențează cheia lirică prezentă intens în economia tabloului, în timp ce liniile organice ermetizează formele profund spiritualizate și persuasive în construcție.
Maniera picturii realiste trasează trupurilor feminine o structură anatomică bine definită și le plasează într-un cadru și o ambianță naturală recognoscibilă, degajată. Picturii realiste nu îi este străină inserția de elemente compoziționale cu valoare simbolică. Astfel, dintre toate speciile vegetale, mărul apare încărcat cu funcții magice prin capacitatea sa de regenerare, reînnoire și de rodire periodică, ocupând un important loc în economia sacrului. Pe de altă parte, este socotit printre arborii care au rol de mediere între om și divinitate, fiind pom sacru și consacrat, dominând peisajul paradiziac, fiind arbore cosmic, al vieții și al recompensei divine.
Situată în ambianța intimă a naturii bogate în roade, femeia este redată în toată splendoarea ei și dezvăluie prototipul idealizat al frumuseții. Prin complexitatea execuției picturale, cât și prin materializarea plastică a personajelor antrenate în gesturi și atitudini, lucrarea pictoriței Trella Várhelyi Imola conturează lirismul și natura aspirației feminine specifice epocii.
Dr. Botiș Enikő
Muzeograf
