Hollósy Simon-pedagogul carismatic

2 Februarie (1857) este o zi importantă în istoria culturală băimăreană – 167 de ani de la nașterea ilustrului artist și pedagog Hollósy Simon, părintele fondator al Școlii de pictură de la Baia Mare, cel care a așezat orașul nostru la loc de cinste în spațiul cultural european și nu numai.

Acesta a început să deseneze în timpul anilor de liceu, fiind elev al Liceului Piarist din Sighet, iar după terminarea liceului a plecat la Budapesta, pentru a urma studii academice, mai întâi la Academia Comercială, apoi între 1875-1876 a urmat cursurile academice de desen și pictură la Școala de desen după model. După experiența Budapesta a plecat la München, unde și-a desăvârșit pregătirea artistică la Academia Regală Bavareză de Arte Plastice.

În 1886, Hollósy Simon înființează la München propria Școală particulară de pictură, în cadrul căreia începe lupta împotriva academismului, a convențiilor și a prejudecăților, adunând în jurul lui artiști dornici să rupă barierele artei conservatoare și  să-și depășească propriile limite, alăturându-se unui nou val avangardist, ce începea a  se manifesta în Europa. Cu toții încep să restrângă studiul în ateliere pentru a lucra cât mai mult în plein-air, alăturându-se noului ”trend” francez, învățând alături de maestrul Hollósy, să facă noi combinații între formă și culoare, să se folosească de lumina naturală din diferite momente ale zilei sau să experimenteze îmbinarea a diferitelor stiluri de pictură: realismul, impresionismul, postimpresionismul, expresionismul, simbolismul, etc. „Școala lui Hollósy a avut meritul de a se opune conservatorismului academic de învățare a meșteșugului picturii după modele, prin promovarea educației artistice bazată pe alternative liberale privind studiul naturii” [1].

Hollósy Simon renunță în mare parte la cariera artistică, dedicându-se mentoratului, predării artelor plastice prin metode neconvenționale, ajungând astfel unul dintre profesorii marcanți din Europa. În 1896 vine la Baia Mare însoțit de elevi, studenți și pictori consacrați din estul și centrul Europei, și nu numai, foarte mulți din München, unde el era profesor, reunindu-i la Baia Mare începând cu acel an, sub cupola unor Colonii de vară, până în 1901. „O mare parte a Școlii Hollósy a sosit deja de la München la Budapesta, pentru a porni peste câteva zile la Baia Mare (…) Această călătorie de vară a Școlii Hollósy a stârnit un interes general și în cercurile artistice din  München, de unde cei care și-au oferit participarea au fost mai numeroși decât s-ar fi putut estima” [2].

Datorită carismei, prestigiului și forței interioare, Hollosy influențează și adună în jurul lui autorități locale, jurnaliști, scriitori, pictori localnici sau străini, care vin în sprijinul acestei mișcări artistice cu o structură internațională, ce va scoate practic orașul Baia Mare din anonimat. „Dominată copios de cei proveniţi din Europa Centrală şi de Răsărit (în special din Polonia, Ungaria, Austria, Ucraina, Germania şi Rusia, România, Lituania), şcoala lui Hollósy a atras şi studenţi din Europa Occidentală (Spania, Belgia, Danemarca, Elveţia, Italia), precum şi din spaţii culturale îndepărtate (S.U.A, Armenia) ori de-a dreptul exotice (Australia, India, Japonia)” [3].

Pedagogia lui Hollósy se baza pe un melanj între artă și educație, pentru a cultiva tinerilor artiști atât dezvoltarea cognitivă cât și partea spirituală, emoțională. El dorea ca tinerii artiști să înțeleagă, natura, arta, viața, în profunzime. Corpul uman să fie creat în așa fel încât să îi fie revelat caracterul/personalitatea, atenția studentului să fie artasă de ceea ce natura și divinitatea manifestă în om. Tânărul student să treacă de la percepție la înțelegerea contextului, prin observarea și înțelegerea naturii,  care mai apoi îi permitea emiterea de judecăți de valoare, la transpunerea imaginilor pe pânză. Tânărul artist era învățat să poată crea un fir narativ, prin care spune o poveste pictată, oferind privitorului un mesaj profund spre descifrare. Practic Hollósy educa nu doar studenții ci și privitorii.

Voi expune câteva din metodele didactice și principiile pedagogice uzitate de Hollósy Simon, precum și argumentele aduse de acesta în susținerea lor: tânărul artist să învețe de la cel mai mare educator natura, „culoarea, perspectiva, ca expresii ale formei vor trebui pe deplin înțelese sub cerul liber, într-un peisaj” [4]; studentul să învețe prin descoperire, independent și liber de orice îngrădire, participând activ la propriul său proces de formare; „odată cu simțirea corectă față de natură trebuie promovată și iubirea; iubirea pentru OM, pentru copac, pentru aer, pentru tot ce ne înconjoară fiindcă numai astfel vom simți sublima armonie ce se manifestă în strânsa îmbinare a tuturor creațiilor” [5]; studenții să învețe prin colaborare de la colegii mai experimentați, fiind așezați împreună, fără a fi îndeplinit vreun criteriu de selecție;  mentoratul – un tip de educație fără examene, prin care tânărul artist este sfătuit de maestrul și prietenul Hollósy, pe care îl acceptă ca și model, benevol, fără a fi obligat să îl urmeze întocmai. „(…) de-acum nu va mai fi necesară autoritatea unei conduceri. La acest grad al cunoașterii și al profundei împreună simțiri, nu mai există maestru și învățăcel, nici stăpân și slugă…… ei simt universul tainic ce există cu noi și în noi” [6].       

Hollósy Simon a fost un artist remarcabil, un pedagog desăvârșit, un om fidel valorilor sale, care a promovat autenticitatea, simplitatea și umanitatea. El și-a regăsit sufletul în natură, unde a descoperit un univers tainic ce există în noi și cu noi, iar această descoperire măreață, a predat-o tuturor celor dispuși să-l înțeleagă și să îl urmeze. A avut un crez, un ideal pe care l-a atins cu ajutorul  puterii sale interioare, iar noi, cei care l-am cunoscut prin intermediul operelor sale, îi suntem recunoscători pentru moștenirea culturală pe care ne-a lăsat-o.

Emese BONTA

educator muzeal

Bibliografie

Tiberiu Alexa, Artiștii «Școlii Hollósy» 1896-1901, 2004, Baia Mare

R.Șorban, O viață de artist între Munchen și Maramureș,Ed. Meridiane,1986,București.

Tiberiu Alexa, Traian Moldovan, Mihai Muscă, Centrul Artistic Baia Mare 1896-1996 – The Baia Mare Artistic Centre, Baia Mare, 1996.

Webografie

https://muzartbm.ro.

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Simon_Holl%C3%B3sy

[1] Tiberiu Alexa: CV-Simon Hollósy, 2016.

[2] Tiberiu Alexa, Artiștii «Școlii Hollósy» 1896-1901,2004, Baia Mare, pag.31

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Simon_Holl%C3%B3sy

[4] R.Șorban, O viață de artist între Munchen și Maramureș,Ed. Meridiane,1986,București, pag.146

[5] R.Șorban, ”O viață de artist între Munchen și Maramureș, Ed. Meridiane,1986,București,pag. 160

[6] R.Șorban,”O viață de artist între Munchen și Maramureș”,Ed. Meridiane,1986,București pag.161.