
Centrul Artistic Baia Mare / The Baia Mare Artistic Centre / A Nagybányai Művésztelep

Baia Mare, Nagybánya 1897 – de la dreapta la stânga / from right to left / jobbról balra:
Hollósy Simon, Réti István, Iványi-Grünwald Béla, Kubinyi Sándor, Szeremley Gyula, Nyilasy Sándor, Benes Pál, César María Herrer, Horthy Béla, Ferenczy Károly, Ferenczy Valér
Studenți ai Școlii Libere de Pictură în fața atelierului Școlii Hollósy, 1905
Students of the Free School of Painting in front of the Hollósy School’s workshop, 1905
A Szabad Festőiskola hallgatói a Hollósy Iskola műhelye előtt, 1905
RO – Centrul Artistic Baia Mare
Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» face parte dintr-o listă scurtă de muzee ce au misiunea întemeiată pe trecutul, prezentul și viitorul patrimonial al unui centru artistic non-metropolitan.
Patrimoniul muzeului oferă comunității și publicului accesul la o imagine completă asupra activității artiștilor Centrului Artistic Baia Mare, începând din anul 1896 și până în zilele noastre, caracteristică ce îi conferă unicitate în cadrul rețelei muzeelor de profil din România. Pe bună dreptate, Baia Mare, un mediu social stimulant și avantajos, pentru a susține activitatea artistică, dar și un mediu natural pitoresc a ajuns să fie cunoscut de către un numeros public din țară și din străinătate ca „oraș al pictorilor”, artiști dedicați inițial plein-air-ismului, fiind printre puţinele orașe în care viaţa artistică s-a desfășurat permanent, aici activând un număr impresionant de peste 3.000 de artiști plastici din spaţiul central și est-european, din Europa occidentală sau din locuri exotice cum ar fi Australia și India.
În 1896, Simon Hollósy (1857 – 1918) împreună cu Károly Ferenczy (1862 – 1917), István Réti (1872 – 1945), János Thorma (1870 – 1937) și Béla Iványi Grünwald (1867 – 1940) au fondat în Baia Mare o școală particulară de pictură, ce se dorea a fi o alternativă la modelul academic practicat în marile orașe. Școala Hollósy (1896-1901), susținută iarna la München și vara la Baia Mare, a înrădăcinat aici un model administrativ și pedagogic datorită căruia idealul educaţiei artistice s-a manifestat constant, de-a lungul unui secol, sub diferite denumiri și administrații. A devenit, în timp, o colonie artistică cu caracter temporar și permanent, asemeni altor colonii de renume existente în Europa secolului al XIX-lea, cum ar fi Barbizon și Pont-Aven (Franța), St. Iven (Anglia), Szolnok sau Kecskemét (Ungaria). Amploarea creativă, asemănătoare modelului european, manifestată în Baia Mare pe două direcții – tradițională și novatoare, diversitatea de expresie stilistică și de conținut, schimburile de idei și experiență, caracterul transnațional, au dus la definirea Centrului Artistic Baia Mare așa cum îl cunoaștem astăzi.
EN – The Baia Mare Artistic Centre
The collection of the “Baia Mare Artistic Centre” County Art Museum, is unique in Romania for two main reasons. Firstly, it preserves the legacy of a non-metropolitan painting school, and secondly, it provides a comprehensive overview of the history and artistic work of the colony established in 1896 and operating, with occasional interruptions, to the present day.
With its picturesque surroundings and welcoming community, Baia Mare captured the hearts and imaginations of many artists, and became renowned, both domestically and internationally, initially as a hub for plein-air painters and later as a breeding ground for more revolutionary movements, firmly establishing itself as a city of painters. In a period of over more than a century since the founding of the colony, the city has served as a bustling arts scene, attracting over 3,000 artists from around the world seeking inspiration.
In May 1896, Simon Hollósy (1857-1918), assisted by Károly Ferenczy (1862-1917), István Réti (1872-1945), János Thorma (1870) and Béla Iványi-Grünwald (1867-1940) started a private school of painting in Baia Mare to provide an alternative to the academic style. The Hollósy School (1896-1901), which operated in Munich in the winter and in Baia Mare in the summer, promoted the centuries-old tradition of professional training in non-metropolitan areas as well, perpetuating the ideal of the Baia Mare school, albeit under different names and institutional frameworks. Similarly to other great European schools of the 19th century, such as Barbizon and Pont-Aven in France, St. Ives in Great Britain, or Szolnok and Kecskemét in Hungary, the colony welcomed pupils periodically but on a constant basis. Following the European model, the creative development of the school took a conservative and an innovative direction simultaneously. The diversity of creative expression, content and styles, and the vigorous exchanges of thoughts and ideas contributed to the transcultural nature of the colony and led to the formation of the Baia Mare Artistic Centre, or the Baia Mare ideal as know today.
HU – A Nagybányai Művésztelep
A „Nagybányai Művésztelep” Megyei Szépművészeti Múzeum gyűjteménye két okból is egyedülálló Romániában, részben azért, mert egy vidéken szerveződő festőiskola hagyatékáról gondoskodik, másrészt mert átfogó képet ad az 1896-ban létrejött, és kisebb-nagyobb megszakításokkal ma is működő telep múltjáról és az ott zajló alkotói munkáról.
Festői környezetével, befogadó közösségével, Nagybánya nem véletlenül ejtette rabul oly sok művész szívét és képzeletét, s nem véletlenül vált ismertté itthon és külföldön eleinte még a „plein-air” festők, majd később a forradalmibb irányzatok tanyájaként, de mindenképp a festészet városaként. A kolónia alapítása óta eltelt több mint egy évszázadban, a városban folyamatosan pörgött a művészeti élet, több mint 3 ezer képzőművész fordult meg Nagybányán a világ minden tájáról, hogy ihletet merítsen.
Hollósy Simon (1857-1918) 1896 májusában magán festőiskolát indít Nagybányán, Ferenczy Károly (1862-1917), Réti István (1872-1945), Thorma János (1870) és Iványi-Grünwald Béla (1867-1940) segítségével, hogy az akadémiai kereteken kívül alternatívát teremtsen a jövő piktorai számára. A Hollósy Iskola (1896-1901), mely télen Münchenben, nyaranként pedig Nagybányán működött, a végeken is megteremtette a festőképzés évszázados hagyományát, s bár más-más néven és intézményi keretben, de továbbörökítette a nagybányai eszményt. Más 19. századi nagy európai iskolákhoz hasonlóan, a kolónia időszakosan, de állandó jelleggel várta a tanítványokat, úgy mint a Barbizon és Pont-Aven Franciaországban, St. Iven Nagy-Britanniában, vagy Szolnok és Kecskemét Magyarországon. Az európai modellekhez hasonlóan, az iskola kreatív kibontakozása egy konzervatív és egy újító vonalon, párhuzamosan történt. Az alkotói kifejezésmód, a tartalom és a stílusok sokszínűsége, a vehemens gondolat- és eszmecserék a kolónia nemzetek fölöttiéségéhez, és a mai értelemben ismert nagybányai eszmény, a Nagybányai Művésztelep kialakulásához vezetett.




