Börtsök Samuel – Peisaj de Vară
este una dintre primele intrate în colecţia Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». De curând această lucrare a fost restaurată, astfel încât poate fi apreciată la starea de conservare care o apropie de aspectul său iniţial. Este una din lucrările colecţiei care au dimensiuni apreciabile, exemplară pentru ceea ce au însemnat preocupările stilistice, motivistice şi estetice ale picturii de la Baia Mare la începutul secolului XX.
Stanislas Stückgold (1868-1933) – Malul Săsarului la Baia Mare
Intelectual polonez polivalent, cu solide studii academice în matematică şi chimie la Varşovia, Zürich şi Paris, Stanislas Stückgold s-a consacrat artei târziu, începând de la vârsta de 38 de ani. În 1906–1907 petrece o jumătate de an la Academia de Arte din Varşovia. Apoi se mută la München şi, din toamna anului 1907 până în primăvara anului 1908, studiază desenul şi pictura în cadrul Şcolii particulare Simon Hollósy. Malul Săsarului la Baia Mare – Stanislas Stückgold, 1908 Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Este de presupus că tocmai sugestii oferite de Hollósy îl vor fi motivat pe Stückgold să colonizeze temporar
Eugen Pascu – Peisaj la Baia Mare
Artist complex (pictor, sculptor, grafician), Eugen Pascu s-a născut în localitatea Zenta din Iugoslavia la 2 august 1895 şi apoi, după mai multe peregrinări prin oraşele transilvănene, se stabileşte în 1920 la Baia Mare, unde trăieşte până la stingerea sa din viaţă, în 5 septembrie 1948. Începând din 1912, studiază la Şcoala Superioară de Artă Plastică din Budapesta, avându-i ca profesori pe cunoscuţii pictori Ferenczy Károly, Zemplényi Tivadar şi Réti István. Peisaj la Baia Mare – Eugen Pascu Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Eugen Pascu cunoaşte la Budapesta mişcările de avangardă artistică „Ma” (Azi) şi „A Nyolcat” (Cei opt), unde a
József Klein – Construcţia drumului
József Klein, rămâne unul din artiştii emblematici ai Centrului Artistic Baia Mare. Ceea ce marchează, în mod evident, creaţia sa este asumarea experienţei expresioniste germane interbelice, mai ales în componenta sa ideatică, prin angajamentul social al acesteia, cromatic, însă, apropiindu-se, mai degrabă, de reţeta fovistă franceză. Ceea ce îl face particular este amprenta personală, modul particular de rostire a discursului plastic, forţa de expresie. De altfel, artistul nu este singular, ci, mai degrabă, exemplar în ceea ce priveşte caracterul de sinteză a curentelor avangardiste ale vremii. După consumarea experienţei de primă şi absolută noutate a reţetelor avangardei europene, acestea sunt preluate
Arthur Garguromin Verona – În pădure
Vocaţia picturii l-a determinat pe tânărul absolvent al Academiei militare din Viena, Arthur Verona (1867 - 1946), să renunţe la cariera militară şi să se dedice studiului picturii. Aşa se face că în 1895, proaspătul ofiţer, la 28 de ani, începe studiul picturii la Academia de arte frumoase din München, ca elev al lui Fritz von Uhde iar peste doi ani i se alătură lui Simon Hollósy pentru a studia la Baia Mare. Îşi continuă studiile la Academia Julian din capitala Franţei, unde şi expune la Expoziția internațională de la Paris în 1899 și 1900. Se întoarce apoi în ţară
Traian Bilţiu Dăncuş – Popas în colţ primitor
Datată 1940, lucrarea lui Traian Bilţiu Dăncuş îl reprezintă stilistic şi tematic, autorul fiind cunoscut pentru preocupările sale care gravitează în jurul universului ţărănesc, a celui maramureşean. Traian Bilţiu Dăncuş - Popas în colţ primitor Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Personajul reprezentat în lucrarea de faţă este analizat cu minuţiozitate şi rigurozitate, printr-o atentă observare a realităţii vizuale. Dar, dincolo de realitatea ofertantă prin detaliile sale particulare, autorul surprinde un univers uman, cu totul special, ale cărui rădăcini, Bilţiu Dăncuş şi le revendică, ca pe o componentă majoră a unei viziuni personale. Ţăranul este pictat în culorile pământului care-i defineşte
Octav Băncilă – Bunica cu nepotul
Un maestru de necontestat al picturii româneşti din prima jumătate a secolului XX, Octav Băncilă s-a format la „Școala de Arte Frumoase” din Iaşi unde s-a înscris în anul 1887, ca apoi să-şi continue studiile la „Academia de Arte Frumoase” din München între 1894–1898, exact în perioada în care profesorul şi pictorul Hóllosy Simon părăsea acea academie pentru a pune bazele „Şcolii libere de pictură de la Baia Mare”, în 1896, şi a întemeia ceea ce astăzi numim «Centrul Artistic Baia Mare». Bunica cu nepotul – Octav Băncilă (1872 - 1944) Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Întors la Iaşi, pictorul
Alexandru Şainelic – Dascăl bătrân
Lucrarea este relevantă pentru ceea ce am putea denumi stilul Alexandru Şainelic. Este, de fapt, maniera care-l particularizează pe artist în peisajul Centrului Artistic Baia Mare. Alexandru Şainelic- Dascăl bătrân Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Alexandru Şainelic îşi elaborează compoziţiile pe o reţea de suprafeţe ale căror profunzimi tridimensionale sunt sugerate doar de către cromatica extrem de reţinută. Spaţiul său plastic este o reconstituire a realităţii, ca într-un puzzle. Descompunerea suprafeţelor se face la acesta prin asumarea şi aplicarea lecţiei cubiste, fără însă să-şi propună o prezentare simultană a tuturor suprafeţelor motivelor, precum la Picasso sau Braque. Geometrizarea puternică a formelor,
Sándor Ziffer – Peisaj
Ce poate fi mai incitant şi mai interesant în pictura peisagistica băimăreană decât peisajele ce poartă semnătura Sándor Ziffer? Aproape că nu mai trebuie demonstrată valoarea şi importanţa acestor lucrări, atât de reproduse au fost în studii de specialitate, atât de comentate de critici şi istorici de artă din ţară şi străinătate, în diverse lucrări monografice şi de sinteză. Şi pe bună dreptate. Sándor Ziffer - Peisaj Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Faptul că expoziţia permanentă a muzeului nostru cuprinde nouă peisaje semnate Sándor Ziffer, realizate începând cu anul 1910 şi până în 1948, la care se adaugă celebrul său
János Krizsán – Topirea zăpezii
János Krizsán (1886-1948) dovedeşte de-a lungul creaţiei sale o remarcabilă coerenţă stilistică. În lucrarea sa Topirea zăpezii, în aparenţă, autorul se limitează la redarea spectacolului naturii, utilizând mijloace tehnice împrumutate din recuzita impresionistă, pe fondul unei viziuni realiste. O contemplare mai atentă a lucrării ne relevă puternice influenţe romantice, prin modalitatea de sugerare a prezenţei motivului antropomorf, de data aceasta, insinuat prin izolarea habitatului său în mijlocul naturii dominante. János Krizsán - Topirea zăpezii Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Datând din perioada interbelică, lucrarea de faţă aduce în discuţie tematica preponderent exploatată la Baia Mare, cea al peisajului. Specificităţile locale ale
