Csaba Vilmos Perlrott (1880 – 1955), Peisaj băimărean
Csaba Vilmos Perlrott se naşte la Békéscsaba (Ungaria) în anul 1880. Atras de tânăr de creaţia în domeniul artelor vizuale, începe să studieze desenul şi pictura la Budapesta cu József Koszta (pictor transilvănean născut la Braşov, el însuşi fost colonist băimărean în vremea sezoanelor de vară ale Şcolii Hollósy), care în 1903 îl trimite la Baia Mare spre a studia sub îndrumarea lui Béla I. Grünwald până în 1905. Din acest an se mută la Paris, unde câştigă o bursă de studii şi, după o scurtă perioadă petrecută la Academia Julian, beneficiază timp de patru ani, de îndrumarea lui Henri
Nicolae Stoica (1903 – 1988), Valea Săsarului cu Biserica Reformată la Baia Mare
Născut în 1903 la Brăila într-o familie cu mulţi copii, Nicolae Stoica avea să devină unul din cei mai renumiţi restauratori de pictură religioasă din România, talentul pictorului fiind dublat şi de vocaţia unui adevărat creator si formator de şcoală, multe generaţii de ucenici întru pictură religioasă purtându-i amprenta artistică. Nicolae Stoica a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti in 1925, fiind prezent şi la Baia Mare între anii 1922 – 1926. Debutul artistic se consemnează în 1925, la o expoziţie de grup cu tema „Tinerimea artistică”, în anul următor realizând prima frescă la o biserică din Brăila. Nicolae Stoica
Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977), Natură statică cu vase şi flori
Una din importantele prezenţe artistice la Baia Mare a fost şi cea lui Alexandru Ciucurencu. Format la Şcoala de Arte Frumoase din București (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea şi pe Camil Ressu. S-a remarcat încă din acea perioadă prin renunţarea la efectul de clar-obscur a lui Ressu şi prin conturul negru în pastă. După ce a lucrat un timp cu grupul de artişti de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris şi în atelierul lui André Lhote. În 1948, a devenit profesor, apoi la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu
Mircea Hrişcă, Peisaj de la Izvoare
Mircea Hrişcă, personaj pitoresc în peisajul Coloniei Pictorilor anilor 60 - 80, se naşte la Baia Sprie în anul 1931, se formează ca artist la Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu» din Bucureşti, pe care îl absolvă în anul1963, debutând în acelaşi an la Baia Mare, unde trăieşte, creează o operă picturală încărcată de o mare forţă expresivă şi expune public în mod constant până la finalul vieţii sale, în anul 1988. Este vreme de douăzeci şi cinci de ani o prezenţă umană excentrică, activă, o personalitate puternică dublată de o bogată activitate artistică manifestată în cadrul acţiunilor şi evenimentelor artistice
János Thorma (1870 – 1937) – Femeie în fotoliu, 1920
Alegerea lucrării lunii august s-a făcut în legătură cu marea expoziţie de la Cluj Napoca, deschisă la Muzeul de Artă şi la Galeria Quadro, dedicată artistului: Thorma János şi colegii, discipolii săi. Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a participat la Galeria Quadro cu lucrări din patrimoniul său aparţinând lui Thorma şi mai multor personalităţi care au avut legătură cu activitatea artistică desfăşurată la Baia Mare în perioada în care rolul lui János Thorma a fost unul determinant. János Thorma - Femeie în fotoliu, 1920 Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Complexitatea şi anvergura personalităţii lui János Thorma se
Károly Ferenczy – Peisaj (atribuire)
Reprezentant de marcă al Centrului Artistic Baia Mare, pictorul Károly Ferenczy se naşte în anul 1862 la Viena şi moare în 1917 la Budapesta. Începe să studieze dreptul şi economia, dar îşi întrerupe studiile dedicându-se carierei artistice. Studiul artei îl începe la München, dar îşi desăvârşeşte educaţia artistică la Paris, în cadrul Academiei Julian, între 1887 – 1889 şi în 1894. Se stabileşte pentru patru ani la Szentendre – Ungaria (1889-1892), după care se mută la München, unde activează până în 1898. În 1895 îl întâlneşte pe Simon Hollósy şi în 1896 se alătură grupului de artişti care vine pentru prima dată
Madarassy Győrgy – La marginea satului, 1979
Lucrarea aceasta a fost realizată de către pictorul Madarassy Győrgy în anul 1979. Pictorul, născut în anul 1947, a activat intens la Baia Mare între anii 1974 -1988. S-a mutat la Nyíregyháza în Ungaria, după 1990 participând sporadic la expoziţiile organizate de Filala Uniunii Artiştilor Plastici de la Baia Mare.Lucrarea de faţă, reprezentativă pentru creaţia pictorului din perioada de la Baia Mare, deoarece, după plecarea sa in Ungaria artistul schimbă în creaţia sa atât stilul cât şi în cea mai mare parte subiectele şi tematica.Madarassy Győrgy - La marginea satului, 1979 Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» În perioada
Grigore Negoşanu – Pe malul Săsarului la Baia Mare, 1922 (?)
Pictorul Grigore Negoşanu se naşte în anul 1885, în comuna buzoiană Căneşti şi îşi începe formarea artistică la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. În instituţia academică moldavă se împrieteneşte cu Nicolae Tonitza şi, mai apoi, devine cumnat al acestuia, prin sora soţiei sale. Îşi desăvârşeşte educaţia artistică la Academia Regală Bavareză din München (1908-1912),unde specializarea iniţială este desenul sub îndrumarea lui Angelo Jank, iar ulterior trece la specializarea pictură devenind unul din studenţii favoriţi al profesorului Franz von Stuck. Se mută apoi la Paris frecventând cursuri de desen şi pictură la Academia Julian (1914-1916).Grigore Negoşanu, Pe malul Săsarului la
David Jandi – Peisaj urban – Baia Mare
Această lucrare este prezentă în colecţia Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» din anul 1973. Nedatată, poate fi uşor încadrată cronologic perioadei interbelice. Autorul peisajului băimărean, David Jandi (1893-1944) a fost elevul lui Ferenczy Károly între anii 1911-1916, şi a urmat Şcoala de Arte Frumoase din Budapesta, între 1925-1932. A călătorit de mai multe ori in Italia. David Jandi, Peisaj urban - Baia Mare Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Nici personalitatea puternică a lui Ferenczy Károly, care influenţase puternic stilistic şi estetic cel puţin două generaţii de artişti prin transmiterea directă a lecţiilor sale sau prin reverberaţii, şi
Gheza Vida – Miner în ocnă (1943)
Născut la Baia Mare în 28 februarie 1913 într-o familie de mineri, Gheza Vida îşi manifestă încă din copilărie marele său talent, la vârsta de numai zece ani cioplind deja cu briceagul câteva lucrări inspirate de obiceiurile ţăranilor maramureşeni. Între 1931 – 1935 activează la Baia Mare în cadrul unui grup de tineri îndrumaţi de pictorul Ziffer Sándor, ca mai apoi, între 1942 – 1945 să-şi continue pregătirea la secţia de sculptură a Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Budapesta. Debutul său se consemnează în 1937, tot la Baia Mare, în cadrul unei expoziţii organizate de Societatea Artiştilor Plastici, unde continuă să