Nicolae Stoica (1903 – 1988), Valea Săsarului cu Biserica Reformată la Baia Mare
Născut în 1903 la Brăila într-o familie cu mulţi copii, Nicolae Stoica avea să devină unul din cei mai renumiţi restauratori de pictură religioasă din România, talentul pictorului fiind dublat şi de vocaţia unui adevărat creator si formator de şcoală, multe generaţii de ucenici întru pictură religioasă purtându-i amprenta artistică. Nicolae Stoica a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti in 1925, fiind prezent şi la Baia Mare între anii 1922 – 1926. Debutul artistic se consemnează în 1925, la o expoziţie de grup cu tema „Tinerimea artistică”, în anul următor realizând prima frescă la o biserică din Brăila. Nicolae Stoica
Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977), Natură statică cu vase şi flori
Una din importantele prezenţe artistice la Baia Mare a fost şi cea lui Alexandru Ciucurencu. Format la Şcoala de Arte Frumoase din București (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea şi pe Camil Ressu. S-a remarcat încă din acea perioadă prin renunţarea la efectul de clar-obscur a lui Ressu şi prin conturul negru în pastă. După ce a lucrat un timp cu grupul de artişti de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris şi în atelierul lui André Lhote. În 1948, a devenit profesor, apoi la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu
Mircea Hrişcă, Peisaj de la Izvoare
Mircea Hrişcă, personaj pitoresc în peisajul Coloniei Pictorilor anilor 60 - 80, se naşte la Baia Sprie în anul 1931, se formează ca artist la Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu» din Bucureşti, pe care îl absolvă în anul1963, debutând în acelaşi an la Baia Mare, unde trăieşte, creează o operă picturală încărcată de o mare forţă expresivă şi expune public în mod constant până la finalul vieţii sale, în anul 1988. Este vreme de douăzeci şi cinci de ani o prezenţă umană excentrică, activă, o personalitate puternică dublată de o bogată activitate artistică manifestată în cadrul acţiunilor şi evenimentelor artistice
David Jandi – Peisaj urban – Baia Mare
Această lucrare este prezentă în colecţia Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» din anul 1973. Nedatată, poate fi uşor încadrată cronologic perioadei interbelice. Autorul peisajului băimărean, David Jandi (1893-1944) a fost elevul lui Ferenczy Károly între anii 1911-1916, şi a urmat Şcoala de Arte Frumoase din Budapesta, între 1925-1932. A călătorit de mai multe ori in Italia. David Jandi, Peisaj urban - Baia Mare Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Nici personalitatea puternică a lui Ferenczy Károly, care influenţase puternic stilistic şi estetic cel puţin două generaţii de artişti prin transmiterea directă a lecţiilor sale sau prin reverberaţii, şi
Gheza Vida – Miner în ocnă (1943)
Născut la Baia Mare în 28 februarie 1913 într-o familie de mineri, Gheza Vida îşi manifestă încă din copilărie marele său talent, la vârsta de numai zece ani cioplind deja cu briceagul câteva lucrări inspirate de obiceiurile ţăranilor maramureşeni. Între 1931 – 1935 activează la Baia Mare în cadrul unui grup de tineri îndrumaţi de pictorul Ziffer Sándor, ca mai apoi, între 1942 – 1945 să-şi continue pregătirea la secţia de sculptură a Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Budapesta. Debutul său se consemnează în 1937, tot la Baia Mare, în cadrul unei expoziţii organizate de Societatea Artiştilor Plastici, unde continuă să
Max Buri
Produs de marcă al şcolii şi pedagogiei promovate la München de Simon Hollósy, Max Buri aduce în „peisajul” cosmopolit al Centrului Artistic Baia Mare componenta deosebit de interesantă a culturii plastice elveţiene, dimpreună cu un alt mare pictor helvet – Hans Emmenegger.Max Buri, Politicienii satuluiPe parcursul etapelor evoluţiei ei, creaţia lui Max Buri a evoluat de la modelul picturii de gen müncheneze spre o simbolistică modernistă, receptând succesiv impulsuri stilistice venite dinspre Jules Bastien–Lepage, Wilhelm Leibl, Paul Gauguin şi Ferdinand Hodler. În faza ultimă a atins stadiul unei formule de sinteză, într-o viziune mai decorativă, puternic personalizată, afiliată postimpresionismului de
József Klein – Construcţia drumului
József Klein, rămâne unul din artiştii emblematici ai Centrului Artistic Baia Mare. Ceea ce marchează, în mod evident, creaţia sa este asumarea experienţei expresioniste germane interbelice, mai ales în componenta sa ideatică, prin angajamentul social al acesteia, cromatic, însă, apropiindu-se, mai degrabă, de reţeta fovistă franceză. Ceea ce îl face particular este amprenta personală, modul particular de rostire a discursului plastic, forţa de expresie. De altfel, artistul nu este singular, ci, mai degrabă, exemplar în ceea ce priveşte caracterul de sinteză a curentelor avangardiste ale vremii. După consumarea experienţei de primă şi absolută noutate a reţetelor avangardei europene, acestea sunt preluate
Arthur Garguromin Verona – În pădure
Vocaţia picturii l-a determinat pe tânărul absolvent al Academiei militare din Viena, Arthur Verona (1867 - 1946), să renunţe la cariera militară şi să se dedice studiului picturii. Aşa se face că în 1895, proaspătul ofiţer, la 28 de ani, începe studiul picturii la Academia de arte frumoase din München, ca elev al lui Fritz von Uhde iar peste doi ani i se alătură lui Simon Hollósy pentru a studia la Baia Mare. Îşi continuă studiile la Academia Julian din capitala Franţei, unde şi expune la Expoziția internațională de la Paris în 1899 și 1900. Se întoarce apoi în ţară
Pictori băimăreni contemporani în colecţiile Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Maramureş şi «Golden Gallery» vă invită în data de 9 iulie 2012, orele 14,00, la prezentarea publică oficială a expoziţiei retrospective Pictori băimăreni contemporani în colecţiile Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Evenimentul va avea loc la sediul «Golden Gallery» din complexul Gold Plazza Baia Mare, str. Victoriei nr. 73 (etaj 2) şi va fi oficiat de dr. Tiberiu Alexa (director al muzeului de artă băimărean) şi de dr. Ioan Marchiş (director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional
