Contribuții la reconstituirea primei etape a istoriei mișcării artistice de la Baia Mare (1896-1901)
Articolul publicat de istoricul și criticul de artă, dr. Tiberiu Alexa, în revista științifică Acta Mvsei Porolissensis [1] își propune reconstituirea primei etape a istoriei mișcării artistice de la Baia Mare, când Simon Hollósy, însoțit de István Réti și Béla I. Grünwald soseau de la Munchen, iar acestora li se alătura János Thorma, întors de la studii din Londra. Studiul prezintă rezultatele cercetării primare privind anii de întemeiere a Fenomenului Artistic Centrul Artistic Baia Mare, relevând și componența grupului de artiști veniți - din întreaga lume (Europa, Australia, Statele Unite ale Americii) - să studieze la școala lui Hollósy (1896-1901). Cercetarea
Albert Aichinger
AICHINGER, Albert *05.03.1866, München – [† 1944 München?] gravor, pictor, desenator şi pedagog german EDUCAŢIA ARTISTICĂ München Inițial a frecventat și a absolvit Realschule / Școala Reală în orașul natal. Apoi s-a consacrat carierei artistice și a frecventat, tot acolo, următoarele instituții de învățămînt artistic de nivel superior: 1895/98 Școala particularã de pictură Simon Hollósy. 1898/1905 Bayerische Königliche Akademie der bildenden Künste München. La Academia Regală Bavarezã de Arte Plastice s-a înscris sub numărul matricol 1825 din 26.04.1898. Acolo a studiat artele grafice și desenul în clasa profesorului Peter Halm. Sub îndrumarea acestuia se specializeazã în tehnica gravurii, obținînd rezultate deosebite pentru care a fost recompensat în mai multe rînduri cu diverse distincții studențești. Baia Mare 1896, (1897 ?)
Richard Gerstl
(n. 14.09.1883 la Viena – m. 07.11.1908 la Viena) Richard Gerstl - Autoportret în fața unui fundal albastru, 1905, sursa: Wikipedia Talent imens însoţit de un straniu destin tragic, Richard Gerstl trebuie considerat drept una dintre cele mai puternic personalizate forţe creatoare ale artei din Viena începutului veacului al XX-lea. Redescoperită, iniţial, în 1931, dar recuperată deplin pentru circuitul valorilor majore abia în 1993, printr-o cuprinzătoare expoziţie retrospectivă prezentată la galeria Kunstforum a Băncii Naţionale a Austriei, creaţia sa îl proiectează pe Gerstl la rangul de principal exponent al primului val expresionist din arta austriacă, alături de Oskar Kokoschka şi Egon Schiele. Scurta şi furtunoasa sa carieră artistică, încheiată
IRINA BILŢ – GRÜNWALD
Irina Bilţ (n. 1876, Baia Mare – m. ?, Budapesta) provine dintr-o familie de preoţi români greco–catolici care a jucat un rol important în viaţa intelectuală şi socială băimăreană de la sfârşitul veacului nouăsprezece. Tatăl ei, Ştefan Bilţ, a funcţionat mai mulţi ani ca paroh protopop, iar fratele Ştefan a fost funcţionar la primăria locală. Încă din adolescenţă, pe vremea studiilor liceale efectuate la Baia Mare, Irina Bilţ – G. a devenit unul dintre personajele de prim-plan ale tinerei generaţii băimărene din jurul anului 1900. Astfel, în ani ultimului deceniu al veacului al XIX-lea s-a făcut remarcată prin repetate apariţii
Max Buri
Produs de marcă al şcolii şi pedagogiei promovate la München de Simon Hollósy, Max Buri aduce în „peisajul” cosmopolit al Centrului Artistic Baia Mare componenta deosebit de interesantă a culturii plastice elveţiene, dimpreună cu un alt mare pictor helvet – Hans Emmenegger. Max Buri, Politicienii satului Pe parcursul etapelor evoluţiei ei, creaţia lui Max Buri a evoluat de la modelul picturii de gen müncheneze spre o simbolistică modernistă, receptând succesiv impulsuri stilistice venite dinspre Jules Bastien–Lepage, Wilhelm Leibl, Paul Gauguin şi Ferdinand Hodler. În faza ultimă a atins stadiul unei formule de sinteză, într-o viziune mai decorativă, puternic personalizată, afiliată postimpresionismului de
Caesar Joachim Herrer
A fost una dintre prezenţele oarecum „exotice” în viaţa artistică a centrului băimărean, biografia sa descriind traseul neobişnuit al unui artist occidental care s-a naturalizat în spaţiul Europei Centrale parcurgând, aşadar, în sens invers, procesul dezvoltării profesionale care de obicei l-au mânat pe artistul răsăritean înspre culturile apusului european. Caesar Joachim Herrer, Spălătoreasă în grădină, 1905 EDUCAŢIA S-a născut în Spania la Luanco (23.12.1868) şi şi-a săvârşit educaţia artistică în trei etape succesive. Mai întâi la Madrid (1888-1892) apoi la Paris (1893-1895) unde a urmat pentru scurt timp studii de desen şi pictură la Academia Julian, şi în sfârşit la München (1895-1898). În
Valér Ferenczy
Întâiul născut dintre cei trei copii–artişti ai familiei celebrului pictor băimărean Károly Ferenczy (mama, austriaca Olga Fialka a cochetat la rândul ei cu arta), Valér Ferenczy a văzut lumina zilei în Slovacia (la Kremnica, 22.11.1885), s-a stabilit la Baia Mare dimpreună cu familia în 1898. Aici a studiat, s-a căsătorit şi a activat până la sfârşitul anilor 1930, după care s-a stabilit definitiv la Budapesta, unde a activat până la sfârşitul vieţii (23.12.1954). Valér Ferenczy - Autoportret Face parte din prima generaţie de artişti băimăreni formaţi profesional în mediul artistic local, creaţia sa timpurie fiind exemplară, în acest context, pentru definirea ambianţei
Leo Kober
Biografia lui Leo (Leonard) Kober este în mare măsură tipică pentru destinul cosmopolizat al elitelor artistice din Europa Centrală din perioada istorică pe care ilustrul filolog Sextil Puşcariu o definise atât de plastic prin expresia „călare pe două veacuri”. S-a născut în Cehia la Brno (24.09.1876) în timpul „epocii de aur” a monarhiei chezaro–crăieşti. Ca artist şi intelectual s-a format mai întâi la Viena, apoi în capitala Bavariei. Până la izbucnirea războiului mondial dintâi devenit unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai graficii austriece moderniste. În 1921 a emigrat în S.U.A. unde s-a şi naturalizat, iar după moarte (New York,
Edward Okun
Edward Okun - Autoportret cu soţia, 1900 Pictor, grafician şi ilustrator (n. 12.09.1872 în localitatea Wółka Zerżyńska, lângă Varşovia – m. 15.01.1945, Skierniewice), exponent de frunte artei moderne poloneze şi unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai simbolismului în spaţiul Europei Centrale şi de Răsărit, Edward Okuň este o altă personalitate majoră a cărui biografie s-a intersectat fructuos – dar şi polemic ! – cu ambianţa cosmopolită a colonismului temporar introdus la Baia Mare de Simon Hollósy. EDUCAŢIA După studii de iniţiere efectuate la Vaşovia şi Cracovia, şi-a săvârşit educaţia profesională la München (1893-1897). La 30 octombrie 1894 se înscrie la Academia Regală
Konrad Krzyzanowski
Konrad Krzyzanowski Remarcabil reprezentant al artei moderne poloneze (născut la 18.02.1872 în localitatea Kremiencjuk –Ucraina – decedat la 25.02.1922 la Varşovia), Konrad Krzyzanowski reprezintă un alt nume din florilegiul valorilor creative de standard european care şi-a fixat rădăcinile biografice de excepţie în mediul cultural transnaţional generat de Simon Hollósy în coloniile sale artistice de la Baia Mare. A început să studieze desenul şi pictura în capitala Ucrainei, la Şcoala de Artă Mikolaj Muraskoi. Între 1892 şi 1897 a frecventat la Sankt Petresburg cursurile Academiei Imperiale de Arte Frumoase. În acest mediul academic a avut contacte artistice semnificative cu Ilja Repin. Rebel
