Márton (Martin) Katz (1912- 1943) – Natură statică (1937)

Márton (Martin) Katz (1912 – 1943) – Natură statică (1907)

Márton (Martin) Katz s-a născut în Statele Unite ale Americii în 1912. După repatrierea familiei la Sighetul Marmaţiei, şi-a efectuat studiile gimnaziale şi liceale, iar apoi s-a iniţiat în arte plastice la Dej sub îndrumarea lui Szapos Sándor, artist care el însuşi a fost colonist temporar la Baia Mare. Apoi a făcut cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Baia Mare sub îndrumarea lui Kriszán Janos.

După un „incident” politic legat de activitatea grupului militant „pro comunist” în care a fost implicat, Katz a fost exclus oficial din rândurile cursanţilor şcolii băimărene, motiv pentru care şi-a continuat studiile frecventând în privat atelierele lui Jozsef Klein şi al lui Sándor Ziffer între 1936 şi 1939.

În paralel a frecventat cursurile şcolii libere de Bele-arte din Baia Mare conduse de sculptorul Gheorghe Manu (1937-1939). A participat la la expoziţiile de grup ale Asociaţiei Artiştilor Plastici din Baia Mare în anii 1937, 1938 şi 1939.

A pictat în tradiţia băimăreană afiliindu-se tendinţelor influenţate de expresionismul promovat de Josef Klein şi al lui Sándor Ziffer, având ca temă principală peisajul, dar a pictat şi portrete şi naturi statice.

Din această perioadă (1937) datează şi lucrarea Natură statică, aflată în colecţiile Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».

Compoziţia este închisă, relativ simetrică, este una statică, o compoziţie clasică: în piramidă. Caracterul static al compoziţiei este uşor perturbat de ritmica dispunerii pe orizontală a elementelor, de la caietul din prim plan care ne conduce spre stânga, elementele relaţionând între ele prin uşoare suprapuneri.

Elementele care compun schema statică creează tensiuni dinamice în interiorul proiecţiei triunghiulare prin curbele contururilor, iar în partea superioară, pe fundal covorul cu motive etnografice, dispus pe o diagonală ascendentă ne deschide compoziţia în dreapta.

Motivele care o compun sunt evidenţiate de contrastele de valoare prin plasarea lor pe fondul deschis a ştergarului. În partea superioară pe mijlocul lucrării contrastul valoric se inversează pentru a evidenţia ulciorul de pe mijlocul compoziţiei. Contrastele valorice sunt în principal accentuate de plasarea pe mijlocul tabloului a fundalului deschis creat de prezenţa ştergarului alb, nuanţat cu albastru şi verde.

Cromatic, plin de savoarea tonurilor, obiectele şi fructele sunt înscrise în contururi precise, desenate cu grijă, dispuse într-o uşoară diagonală ascendentă. Pe fundal, în partea superioară, fluiditatea şi consistenţa culorii amintesc de lucrările lui Sándor Ziffer cu care Márton Katz a lucrat o vreme. Găsim contrastele complementare violet – galben, albastru – potocaliu, roşu – verde, la distanţă separate prin pasajul acromatic al ştergarului alb.

Remarcăm o atentă grijă pentru materialitatea elementelor prin precizia desenului, catifelarea elementelor naturale, moliciunea ştergarului şi covorului, luciul vaselor ceramicii smălţuite. Contrastele prin care lumina venită din stânga creează umbrele care fie ele purtate sau aruncate sunt colorate, artistul folosind lecţia impresionistă a saturării culorii în umbră.

Redarea volumetriilor într-o succesiune a elementelor atât în adâncime, precum şi dispunerea lor într-o ritmică pe orizontală, desenul precis, în perspectivă a cărţii sau caietului de schiţe ne dovedeşte o bună stăpânire a realităţii obiectuale precum şi abilitatea de a crea un spectacol vizual.

Moliciunea ştergarului este plastic redată mai degrabă decât realist, prin desenarea sa cu linii inconstante şi umbre uşor contrastante. Conturul precis al vaselor cu reflexele lor de lumină, tonurile catifelate de galben, orange şi violet al fructelor, de asemenea redarea în mărime apropiată de cea reală a obiectelor sunt avute în vedere şi aplicate pentru a transmite o anume veridicitate a naturii statice.

Peste toată această veridicitate, pictorul adaugă prin schema compoziţională aplicată şi prin cromatica vioaie o notă de echilibru şi optimism. Bogăţia cromatică sprijinită şi în fundal ne sugerează tihna unei zile de toamnă, abandonarea unei lecturi sau a caietului de schiţe în favoarea unei contemplări a unor vase şi fructe aşezate într-o armonie domestică.

Tabloul datând din 1937, redă starea de sprit a artistului dintr-o perioadă fericită a vieţii sale, la trei ani de la căsătoria sa cu Lidia Agricola cu care avea un copil de doi ani. Fuseseră arestaţi în 1933, 10 zile la Sighetu Marmaţiei pentru tipărire şi distribuire de manifeste. Martori susţin că deşi se traversa o perioadă destul de grea, în casa familiei lor domnea liniştea şi bunăstarea în perioada de când datează tabloul.

În 1941 însă, în timpul ocupaţiei Ardealului de Nord autorităţile maghiare fasciste l-au „încorporat” în aşa zisele „detaşamente de muncă” ajungând să fie dislocat pe frontul de răsărit unde a participat la activităţi obligatorii în zona liniei de front pe teritoriul Ucrainei de azi, unde a decedat în 1943, în condiţii neelucidate până azi.

dr. Dorel Topan

Lucrarea lunii aprilie 2017 Márton (Martin) Katz – „Natură statică”