Sándor Ziffer – Peisaj
Ce poate fi mai incitant şi mai interesant în pictura peisagistica băimăreană decât peisajele ce poartă semnătura Sándor Ziffer? Aproape că nu mai trebuie demonstrată valoarea şi importanţa acestor lucrări, atât de reproduse au fost în studii de specialitate, atât de comentate de critici şi istorici de artă din ţară şi străinătate, în diverse lucrări monografice şi de sinteză. Şi pe bună dreptate.Sándor Ziffer - Peisaj Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Faptul că expoziţia permanentă a muzeului nostru cuprinde nouă peisaje semnate Sándor Ziffer, realizate începând cu anul 1910 şi până în 1948, la care se adaugă celebrul său
Arta ca purtătoare de valori: binele, adevărul şi frumosul
Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», reprezentat de domnul director dr. Tiberiu Alexa, şi Şcoala Gimnazială „Petre Dulfu”, reprezentată de doamna director prof. Orha Monica, au semnat ieri, 29.03.2012, un acord de parteneriat cu titlul „Arta ca purtătoare de valori: binele, adevărul şi frumosul”. În cadrul acestui parteneriat, doamnele învăţătoare Molnar Tunde, Ninacs Maria, Balint Tunde şi Balint Katalin, împreună cu un grup de 45 de elevi, au optat pentru o formă de educaţie interactivă realizată prin dezbaterea temelor operelor de artă expuse în muzeu. Copiii de la Şcoala Gimnazială „Petre Dulfu” în vizită la muzeu Obiectivul parteneriatului a fost
Mstislav Valerjanovici Dobujinsky
Istoria artei moderne îl clasifică pe Mstislav V. Dobujinsky în partea superioară a topului valorilor artistice europene din prima jumătate a secolului al XX-lea. Această consacrare îl califică drept unul dintre cei mai importanţi studenţi pe care Simon Hollósy i-a colonizat de la München în vremea celor şase sezoane petrecute la Baia Mare între 1896 şi 1901. Grafician, pictor, scenograf, artist decorator lituanian de origine rusă (n. 02.08.1875 la Nijni Novgorod – m. 20.11.1957 New York), Dobujinsky a avut o carieră bogată şi tumultoasă, ale cărei repere majore s-au consumat succesiv la München, Baia Mare, Sankt Petersburg, Paris, Vitebsk, Vilnius
UМЕТNIČKI CЕNТАR BАЈА МАRЕ
UМЕТNIČKI CЕNТАR BАЈА МАRЕ. PАN ЕVRОPSKI IDЕNТIТЕТ I ISТОRIЈSKА ЕVОLUCIЈА U ТОKU Dr. Tiberiu Alexa 'Grаd slikara'. Individuаlnа i kоlеktivnа svеst о vеlikој nаciоnаlnој i intеrnаciоnаlnој publici ја dеfinisаlа mеntаlnu sliku grаdа Bаја Маrе imidžоm „grаd slikаrа“. Kоnfigurаciја оvаkvе simbоličnе slikе i njеnа slеdstvеnа istrајnоst tоkоm јеdnоg vеkа, rеzultаt је kоmplеksnоg1 еvоlutivnоg prоcеsа. Kаkо pоslеdicа tоgа, umеtnički pоkrеt u Bаја Маrе bаzirаn је nа pеrmаnеntnој strukturi spеciјаlizоvаnih instituciја čiјi sе kоntinuitеt funkciоnisаnjа krеćе sоpstvеnоm istоriјоm pоvеzuјući dаnаšnjicu sа оsnivаčkim аktоm Simon Hollôsy, iz dаlеkе 1896. U tоku 115 gоdinа pоstојаnjа, prеkо 4000 umеtnikа rаzličitih prоfilа dоšlо је u Bаја Маrе sа rаzličitih
János Krizsán – Topirea zăpezii
János Krizsán (1886-1948) dovedeşte de-a lungul creaţiei sale o remarcabilă coerenţă stilistică. În lucrarea sa Topirea zăpezii, în aparenţă, autorul se limitează la redarea spectacolului naturii, utilizând mijloace tehnice împrumutate din recuzita impresionistă, pe fondul unei viziuni realiste. O contemplare mai atentă a lucrării ne relevă puternice influenţe romantice, prin modalitatea de sugerare a prezenţei motivului antropomorf, de data aceasta, insinuat prin izolarea habitatului său în mijlocul naturii dominante. János Krizsán - Topirea zăpezii Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Datând din perioada interbelică, lucrarea de faţă aduce în discuţie tematica preponderent exploatată la Baia Mare, cea al peisajului. Specificităţile locale ale
János Krizsán – Topirea zăpezii
János Krizsán (1886-1948) dovedeşte de-a lungul creaţiei sale o remarcabilă coerenţă stilistică. În lucrarea sa Topirea zăpezii, în aparenţă, autorul se limitează la redarea spectacolului naturii, utilizând mijloace tehnice împrumutate din recuzita impresionistă, pe fondul unei viziuni realiste. O contemplare mai atentă a lucrării ne relevă puternice influenţe romantice, prin modalitatea de sugerare a prezenţei motivului antropomorf, de data aceasta, insinuat prin izolarea habitatului său în mijlocul naturii dominante. János Krizsán - Topirea zăpezii Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Datând din perioada interbelică, lucrarea de faţă aduce în discuţie tematica preponderent exploatată la Baia Mare, cea al peisajului. Specificităţile locale ale
УМЕТНИЧКИ ЦЕНТАР БАJА МАРЕ
УМЕТНИЧКИ ЦЕНТАР БАJА МАРЕ. ПАН ЕВРОПСКИ ИДЕНТИТЕТ И ИСТОРИСКА ЕВОЛУЦИЈА ВО ТЕК Др.Тибериу Алекса 'Градот на сликарите'. Индивидуалната и колективната свест на големата национална и интернационална публика, ја дефинира менталната слика за градот Баjа Маре преку имиџот на „град на сликарите“. Конфигурацијата на вакавата симболична слика и нејзината следствена истрајност за време од еден век, е резултат на комплексен1 еволуциски процес. Како последица на тоа, уметничкото движење во Баjа Маре поседува определена структура врз основа на специјализирани институции, чиј континуитет на функционирање поаѓа од споствената историја поврзувајќи ја денешницата со основачкиот акт од страна на Симон Холоси, во далечната 1896. Во текот
Centro Artistico di Baia Mare
CENTRO ARTISTICO DI BAIA MARE. IDENTITA' PAN EUROPEA ED EVOLUZIONE STORICA IN ITINERE. Dr. Tiberiu Alexa Città dei pittori. L'immaginario collettivo, tanto nazionale quanto straniero, circa la città di Baia Mare ha fatto si' che questa diventasse a tutto titolo la città dei pittori. Tale immagine cosi' simbolica è la conseguenza di un complesso (1) processo evolutivo durato più di un secolo. Conseguentemente il movimento artistico della città si è sviluppato sulle strutture istituzionali le cui funzioni si muovono continuamente tra presente e passato, tornando indietro nel tempo fino allo stesso atto di fondazione del 1896 ad opera di Simon Hollosy. Durante
УМЕТНИЧКИ ЦЕНТАР БАЈА МАРЕ
УМЕТНИЧКИ ЦЕНТАР БАЈА МАРЕ. ПАН ЕВРОПСКИ ИДЕНТИТЕТ И ИСТОРИЈСКА ЕВОЛУЦИЈА У ТОКУ Др. Tiberiu Alexa 'Град сликара'. Индивидуална и колективна свест о великој националној и интернационалној публици ја дефинисала менталну слику града Баја Маре имиџом „град сликара“. Конфигурација овакве симболичне слике и њена следствена истрајност током једног века, резултат је комплексног1 еволутивног процеса. Како последица тога, уметнички покрет у Баја Маре базиран је на перманентној структури специјализованих институција чији се континуитет функционисања креће сопственом историјом повезујући данашњицу са оснивачким актом Simon Hollôsy, из далеке 1896. У току 115 година постојања, преко 4000 уметника различитих профила дошло је у Баја Маре са различитих
Centrum artystyczne Baia Mare
Centrum artystyczne Baia Mare. Paneuropejska tożsamość i historyczne spojrzenie Dr. Tiberiu Alexa „ Miasto malarzy” Baia Mare postrzegane jest zarówno w Rumunii jak i za granicą jako „ miasto malarzy”. Obraz ten to rezultat ponad stuletniej tradycji, ruch artystyczny Baia Mare zrodził się w strukturach instytucji, których działalność cały czas porusza się po meandrach własnej historii, łącząc teraźniejszość z czasami założenia muzeum przez Simona Hollosy’ego w 1896 roku.W czasie ponad stuletniego istnienia, ponad 4.000 artystów z różnych przestrzeni kulturowych Europy ( malarze, rzeźbiarze, rysownicy, ceramiści, graficy,
