Mircea Hrişcă, Peisaj de la Izvoare
Mircea Hrişcă, personaj pitoresc în peisajul Coloniei Pictorilor anilor 60 - 80, se naşte la Baia Sprie în anul 1931, se formează ca artist la Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu» din Bucureşti, pe care îl absolvă în anul1963, debutând în acelaşi an la Baia Mare, unde trăieşte, creează o operă picturală încărcată de o mare forţă expresivă şi expune public în mod constant până la finalul vieţii sale, în anul 1988. Este vreme de douăzeci şi cinci de ani o prezenţă umană excentrică, activă, o personalitate puternică dublată de o bogată activitate artistică manifestată în cadrul acţiunilor şi evenimentelor artistice
János Thorma (1870 – 1937) – Femeie în fotoliu, 1920
Alegerea lucrării lunii august s-a făcut în legătură cu marea expoziţie de la Cluj Napoca, deschisă la Muzeul de Artă şi la Galeria Quadro, dedicată artistului: Thorma János şi colegii, discipolii săi. Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a participat la Galeria Quadro cu lucrări din patrimoniul său aparţinând lui Thorma şi mai multor personalităţi care au avut legătură cu activitatea artistică desfăşurată la Baia Mare în perioada în care rolul lui János Thorma a fost unul determinant. János Thorma - Femeie în fotoliu, 1920 Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Complexitatea şi anvergura personalităţii lui János Thorma se
Károly Ferenczy – Peisaj (atribuire)
Reprezentant de marcă al Centrului Artistic Baia Mare, pictorul Károly Ferenczy se naşte în anul 1862 la Viena şi moare în 1917 la Budapesta. Începe să studieze dreptul şi economia, dar îşi întrerupe studiile dedicându-se carierei artistice. Studiul artei îl începe la München, dar îşi desăvârşeşte educaţia artistică la Paris, în cadrul Academiei Julian, între 1887 – 1889 şi în 1894. Se stabileşte pentru patru ani la Szentendre – Ungaria (1889-1892), după care se mută la München, unde activează până în 1898. În 1895 îl întâlneşte pe Simon Hollósy şi în 1896 se alătură grupului de artişti care vine pentru prima dată
Madarassy Győrgy – La marginea satului, 1979
Lucrarea aceasta a fost realizată de către pictorul Madarassy Győrgy în anul 1979. Pictorul, născut în anul 1947, a activat intens la Baia Mare între anii 1974 -1988. S-a mutat la Nyíregyháza în Ungaria, după 1990 participând sporadic la expoziţiile organizate de Filala Uniunii Artiştilor Plastici de la Baia Mare.Lucrarea de faţă, reprezentativă pentru creaţia pictorului din perioada de la Baia Mare, deoarece, după plecarea sa in Ungaria artistul schimbă în creaţia sa atât stilul cât şi în cea mai mare parte subiectele şi tematica.Madarassy Győrgy - La marginea satului, 1979 Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» În perioada
Gheza Vida – Miner în ocnă (1943)
Născut la Baia Mare în 28 februarie 1913 într-o familie de mineri, Gheza Vida îşi manifestă încă din copilărie marele său talent, la vârsta de numai zece ani cioplind deja cu briceagul câteva lucrări inspirate de obiceiurile ţăranilor maramureşeni. Între 1931 – 1935 activează la Baia Mare în cadrul unui grup de tineri îndrumaţi de pictorul Ziffer Sándor, ca mai apoi, între 1942 – 1945 să-şi continue pregătirea la secţia de sculptură a Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Budapesta. Debutul său se consemnează în 1937, tot la Baia Mare, în cadrul unei expoziţii organizate de Societatea Artiştilor Plastici, unde continuă să
Nagy Oszkár (1893-1965) – Atelierul artistului
Pictorul s-a născut la Pecica, în judeţul Arad. Din 1912 s-a mutat la Baia Mare, unde a locuit şi a activat în cea mai mare parte până la moarte. Între 1913 şi 1915 a studiat la Academia de Arte Plastice din Budapesta. În 1920 se întoarce pentru scurt timp la Baia Mare. În acelaşi an face o călătorie de studii în Italia. Din 1922 şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Baia Sprie, fiind influenţat de stilul lui Aurel Popp. În 1925 a lucrat împreună cu Aba-Novák Vilmos, Patkó Károly şi Emil Kelemen. A avut numeroase expoziţii la
Ipolit Strâmbu – Visare (1919)
Reprezentant de seamă al picturii moderne româneşti, Ipolit Strâmbu se naşte în localitatea Bratilovu, lângă Baia de Aramă, în 18 mai 1871. Studiază pictura la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, cu Theodor Aman şi G.D. Mirea, apoi îşi continuă studiile la Academia Regală Bavareză de Arte Plastice din München (1894-1900). În 1901 petrece mai multe luni la Paris unde, împreună cu Kimon Loghi, Ştefan Popescu, Nicolae Grant şi Sextil Puşcariu elaborează preparativele organizatorice care aveau să se finalizeze prin întemeierea societăţii Tinerimea Artistică.Ipolit Strâmbu, Visare (1919) Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» În 1901 devine profesor de pictură la
Eugen Pascu – Peisaj la Baia Mare
Artist complex (pictor, sculptor, grafician), Eugen Pascu s-a născut în localitatea Zenta din Iugoslavia la 2 august 1895 şi apoi, după mai multe peregrinări prin oraşele transilvănene, se stabileşte în 1920 la Baia Mare, unde trăieşte până la stingerea sa din viaţă, în 5 septembrie 1948. Începând din 1912, studiază la Şcoala Superioară de Artă Plastică din Budapesta, avându-i ca profesori pe cunoscuţii pictori Ferenczy Károly, Zemplényi Tivadar şi Réti István. Peisaj la Baia Mare – Eugen Pascu Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Eugen Pascu cunoaşte la Budapesta mişcările de avangardă artistică „Ma” (Azi) şi „A Nyolcat” (Cei opt), unde a
József Klein – Construcţia drumului
József Klein, rămâne unul din artiştii emblematici ai Centrului Artistic Baia Mare. Ceea ce marchează, în mod evident, creaţia sa este asumarea experienţei expresioniste germane interbelice, mai ales în componenta sa ideatică, prin angajamentul social al acesteia, cromatic, însă, apropiindu-se, mai degrabă, de reţeta fovistă franceză. Ceea ce îl face particular este amprenta personală, modul particular de rostire a discursului plastic, forţa de expresie. De altfel, artistul nu este singular, ci, mai degrabă, exemplar în ceea ce priveşte caracterul de sinteză a curentelor avangardiste ale vremii. După consumarea experienţei de primă şi absolută noutate a reţetelor avangardei europene, acestea sunt preluate
Traian Bilţiu Dăncuş – Popas în colţ primitor
Datată 1940, lucrarea lui Traian Bilţiu Dăncuş îl reprezintă stilistic şi tematic, autorul fiind cunoscut pentru preocupările sale care gravitează în jurul universului ţărănesc, a celui maramureşean.Traian Bilţiu Dăncuş - Popas în colţ primitor Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Personajul reprezentat în lucrarea de faţă este analizat cu minuţiozitate şi rigurozitate, printr-o atentă observare a realităţii vizuale. Dar, dincolo de realitatea ofertantă prin detaliile sale particulare, autorul surprinde un univers uman, cu totul special, ale cărui rădăcini, Bilţiu Dăncuş şi le revendică, ca pe o componentă majoră a unei viziuni personale. Ţăranul este pictat în culorile pământului care-i defineşte
