Octav Angheluţă – Tata
Octav Angheluţă s-a născut la Brăila în 1904 într-o famile modestă. A urmat cursurile Şcolii Liceale la Huşi, iar în 1924 s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase Bucureşti, unde a studiat cu Constantin Artachino, G. D. Mirea şi Camil Ressu. După absolvire, a lucrat ca profesor de desen la licee din Huşi şi Câmpina, apoi la Cernica şi Bucureşti. În acest timp a expus la Salonul Oficial, la expoziţiile Tinerimii Artistice şi cele ale Grupului Nostru, fiind premiat de juriul Salonului în 1929, 1932, 1936, 1937 şi 1939. Din 1952 a predat la catedra de pictură a Institutului de Arte
Traian Hrişcă (1929-2013), Peisaj de primăvară
Născut la 4 februarie 1929, pictorul băimărean Traian Hrişcă a trăit şi a creat până în 22 martie 2013, când s-a stins din viaţă la Baia Mare. Personalitatea sa artistică s-a format la Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu» din Bucureşti - Secţia Pictură, promoţia anului 1957. Reîntors la Baia Mare, s-a implicat activ în viaţa artistică băimăreană desfăşurând o bogată activitate artistică. A participat constant la expoziţiile judeţene şi la expoziţiile colective şi de grup organizate de Filiala Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, precum şi la alte importante expoziţii din Bucureşti, Cluj-Napoca, Bacău, Oradea, Tulcea, Constanţa
András Mikola – Centrul Vechi
András Mikola s-a născut la Peleşu Mare (jud. Satu Mare) într-o familie de învăţători. A urmat şcoala primară în satul natal şi gimnaziul la Satu Mare. În 1902, ca recompensă a absolvirii şi trecerii bacalaureatului a frecventat cursurile Şcolii Libere de Pictură de la Baia Mare, timp de o lună. Hotărât să devină profesor de desen, s-a înscris la cursurile Institutului Pedagogic de Arte Plastice de la Budapesta, dar după trei luni a renunţat la acesta. A urmat cursurile Şcolii particulare de pictură de la Budapesta conduse de Szablya - Frischauf Ferenc. Toate vacanţele le-a petrecut la Baia Mare, studiind
George Demetrescu Mirea, Ţărancă cu coş
George Demetrescu Mirea, exponent de bază al picturii academice româneşti, s-a născut la Câmpulung Muscel în anul 1852 şi a trăit până în anul 1934 când s-a stins din viaţă la Bucureşti. Este de menţionat faptul că unul din fraţii mai mici ai pictorului a cunoscut consacrarea tot în artă, fiind vorba de cunoscutul sculptor Dimitrie D. Mirea. La începutul formării sale profesionale şi intelectuale a oscilat între pictură şi medicină studiind în paralel pictura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti cu Theodor Aman şi medicina cu renumitul doctor Carol Davila. Ulterior a renunţat la medicină şi s-a dedicat în întregime
Balla József (1910-1991) – Acrobaţi
Balla József a frecventat cursurile Academiei Maghiare de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui István Szőnyi între 1943-1944. S-a stabilit la Baia Mare definitiv în 1944. A primit Meritul Cultural Român clasa întâi în 1968. Compoziţiile sale cu peisaje şi portrete sunt expresioniste prin modalitatea sa de exprimare plastică, dar artistul aduce o viziune suprarealistă în bună parte prin limbajul său de un umor dus uneori până la grotesc, mai ales în compoziţiile care abordează probleme sociale. Expresionismul a fost adoptat masiv la Baia Mare, sub diferite forme, fie preluat din centrele artistice europene încă de timpuriu, având o dezvoltare majoră în interbelic,
Elena Vavilyna – Ceaiul de la ora 5 (1923)
Elena Vavilyna face parte din generaţia interbelică a femeilor pictoriţe care alături de alte artiste au fondat asociaţiile de femei din epocă, ea însăşi fiind fondatoarea Grupului Femeilor, care a funcţionat între anii 1939 şi 1954. Artista s-a născut la Brăila în 1901 şi s-a stins din viaţă în anul 1971 la Bucureşti. A început studiile artistice la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, sub îndrumarea lui Dimitrie Serafim şi a lui Ipolit Strâmbu. Documentele matricole ale Şcolii de la Baia Mare consemnează prezenţa ei aici în anii 1920 şi 1922, Elena Vavilyna făcând parte din grupul studenţilor îndrumaţi de pictorul
Béla Ivanyi Grunwald (1867 –1940) – La scăldat
Béla Ivanyi Grunwald a început studiile artistice sub îndrumarea lui Székely Bertalan şi a lui Károly Lotz la Academia de Arte Frumoase din Budapesta (1882-1886) A continuat studiile la München între 1886-1887 şi la Academia Julian din Paris (1887-1890). Din 1891 el a lucrat din nou în München. A călătorit în Egipt, unde a pictat mai multe lucrări oriental-tematice. Început din 1889 a participat la expoziţii regulate la Palatul de Artă din Budapesta. În 1896, împreună cu Simon Hollosy şi cercul său de artişti a ajuns la Baia Mare, aici devenind un membru important al coloniei artiştilor de la Baia Mare.
Simon Hollósy (1857-1918) – Căpiţe de fân
Simon Hollósy, părintele a ceea ce astăzi numim cu legitimă mândrie «Centrul Artistic Baia Mare» s-a născut la Sighetu Marmaţiei în anul 1857, într-o familie înstărită de etnie armeană venită din Moldova prin secolul al XVIII-lea. Primele desene realizate de Hollósy datează din perioada studiilor liceale de la Liceul Piarist din Sighet, unde a fost îndrumat de profesorul Franz Griesmayer. În urma terminării liceului, tânărul Hollósy a plecat la Budapesta unde a avut mai multe încercări de şcolire academică, frecventând sporadic Academia Comercială şi apoi, în anul universitar 1875-1876, cursuri academice de desen şi pictură la Şcoala de desen după model cu
Alexandru Mohi (1902 – 2001) – Odihnă la amiază
Alexandru Mohi a copilărit la Satu Mare. După terminarea Academiei de Arte Plastice din Cluj Napoca, a predat desen între anii 1929-1937 la liceul reformat din Satu Mare. Paralel a participat activ şi la viaţa culturală a oraşului. Preocupat de artă, fără posibilităţi materiale, Alexandru Mohi a început să lucreze la Satu Mare, sub îndrumarea lui Aurel Popp, pe care l-a însoţit şi la Baia Sprie. Între 1926-1930 a frecventat cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Cluj, având ca profesori pe Aurel Ciupe, Catul Bogdan şi Anastase Demian. A lucrat la Baia Mare în 1924, 1926 si 1927. În 1949 a
Ecaterina CRISTESCU DELIGHIOZ (1901-1973) – Doamnă cu evantai (1936)
Ecaterina Cristescu-Delighioz este un nume tot mai des întâlnit atunci când se vorbeşte despre pictura românească interbelică. Lucrările ce-i poartă sermnătura apar din ce în ce mai des pe piaţa liberă oficială a comerţului de artă din România în sesiunile caselor bucureştene de licitaţii. Urmărind nivelul tranzacţionărilor, putem constata în ultima perioadă că evoluţia cotei lucrărilor sale ce se află într-o continuă şi constantă creştere conform datelor din indexul pieţei de artă Artmark: preţ mediu pe 2013 – 1169,30 euro; randament mediu anual (pe intervalul 2004-2014) –40,5% (vezi: http://www.indexulpieteidearta.ro/index/, la 29 octombrie 2014 ). Găsim în creaţia pictoriţei lucrări care ilustrează
