Caesar Joachim Herrer
A fost una dintre prezenţele oarecum „exotice” în viaţa artistică a centrului băimărean, biografia sa descriind traseul neobişnuit al unui artist occidental care s-a naturalizat în spaţiul Europei Centrale parcurgând, aşadar, în sens invers, procesul dezvoltării profesionale care de obicei l-au mânat pe artistul răsăritean înspre culturile apusului european.Caesar Joachim Herrer, Spălătoreasă în grădină, 1905 EDUCAŢIA S-a născut în Spania la Luanco (23.12.1868) şi şi-a săvârşit educaţia artistică în trei etape succesive. Mai întâi la Madrid (1888-1892) apoi la Paris (1893-1895) unde a urmat pentru scurt timp studii de desen şi pictură la Academia Julian, şi în sfârşit la München (1895-1898). În
Stanislas Stückgold (1868-1933) – Malul Săsarului la Baia Mare
Intelectual polonez polivalent, cu solide studii academice în matematică şi chimie la Varşovia, Zürich şi Paris, Stanislas Stückgold s-a consacrat artei târziu, începând de la vârsta de 38 de ani. În 1906–1907 petrece o jumătate de an la Academia de Arte din Varşovia. Apoi se mută la München şi, din toamna anului 1907 până în primăvara anului 1908, studiază desenul şi pictura în cadrul Şcolii particulare Simon Hollósy.Malul Săsarului la Baia Mare – Stanislas Stückgold, 1908Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Este de presupus că tocmai sugestii oferite de Hollósy îl vor fi motivat pe Stückgold să colonizeze temporar
Leo Kober
Biografia lui Leo (Leonard) Kober este în mare măsură tipică pentru destinul cosmopolizat al elitelor artistice din Europa Centrală din perioada istorică pe care ilustrul filolog Sextil Puşcariu o definise atât de plastic prin expresia „călare pe două veacuri”. S-a născut în Cehia la Brno (24.09.1876) în timpul „epocii de aur” a monarhiei chezaro–crăieşti. Ca artist şi intelectual s-a format mai întâi la Viena, apoi în capitala Bavariei. Până la izbucnirea războiului mondial dintâi devenit unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai graficii austriece moderniste. În 1921 a emigrat în S.U.A. unde s-a şi naturalizat, iar după moarte (New York,
Edward Okun
Edward Okun - Autoportret cu soţia, 1900 Pictor, grafician şi ilustrator (n. 12.09.1872 în localitatea Wółka Zerżyńska, lângă Varşovia – m. 15.01.1945, Skierniewice), exponent de frunte artei moderne poloneze şi unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai simbolismului în spaţiul Europei Centrale şi de Răsărit, Edward Okuň este o altă personalitate majoră a cărui biografie s-a intersectat fructuos – dar şi polemic ! – cu ambianţa cosmopolită a colonismului temporar introdus la Baia Mare de Simon Hollósy. EDUCAŢIA După studii de iniţiere efectuate la Vaşovia şi Cracovia, şi-a săvârşit educaţia profesională la München (1893-1897). La 30 octombrie 1894 se înscrie la Academia Regală
János Krizsán – Topirea zăpezii
János Krizsán (1886-1948) dovedeşte de-a lungul creaţiei sale o remarcabilă coerenţă stilistică. În lucrarea sa Topirea zăpezii, în aparenţă, autorul se limitează la redarea spectacolului naturii, utilizând mijloace tehnice împrumutate din recuzita impresionistă, pe fondul unei viziuni realiste. O contemplare mai atentă a lucrării ne relevă puternice influenţe romantice, prin modalitatea de sugerare a prezenţei motivului antropomorf, de data aceasta, insinuat prin izolarea habitatului său în mijlocul naturii dominante. János Krizsán - Topirea zăpezii Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Datând din perioada interbelică, lucrarea de faţă aduce în discuţie tematica preponderent exploatată la Baia Mare, cea al peisajului. Specificităţile locale ale
János Krizsán – Topirea zăpezii
János Krizsán (1886-1948) dovedeşte de-a lungul creaţiei sale o remarcabilă coerenţă stilistică. În lucrarea sa Topirea zăpezii, în aparenţă, autorul se limitează la redarea spectacolului naturii, utilizând mijloace tehnice împrumutate din recuzita impresionistă, pe fondul unei viziuni realiste. O contemplare mai atentă a lucrării ne relevă puternice influenţe romantice, prin modalitatea de sugerare a prezenţei motivului antropomorf, de data aceasta, insinuat prin izolarea habitatului său în mijlocul naturii dominante. János Krizsán - Topirea zăpezii Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Datând din perioada interbelică, lucrarea de faţă aduce în discuţie tematica preponderent exploatată la Baia Mare, cea al peisajului. Specificităţile locale ale
Expoziţia permanentă
Expoziţia permanentă„Centrul Artistic Baia Mare. Repere Europene între tradiţii şi inovaţii”
Ilie Cămărăşan – Marea împlinire, 1968
În lucrarea Marea împlinire, compoziţie plastică realizată de pictorul băimărean Ilie Cămărăşan (1940-1998) în anul 1968, în contextul celebrării semicentenarului Marii Unirii, artistul a dat expresie sensibilităţii sale civice dimpreună cu interesul major pentru reprezentarea momentului de mare vibraţie istorică, petrecut la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Ilie Cămărăşan - Marea împlinire, 1968 Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Colecţia de artă băimăreană contemporană Arhitectura compoziţională este structurată pe mai multe registre situate în planuri parţial suprapuse, aşezate pe verticală şi care astfel, în succesiunea lor, generează iluzia perspectivică a tabloului. Pictorul scoate în evidenţă două personaje cu funcţii simbolice distincte,
István Réti
Într-o ordine strict cronologică este cel dintâi artist modern profesionist originar din Baia Mare. Pictor, pedagog şi memorialist de notorietate, István Réti (n. 16.12.1872 la Baia Mare – m. 17.01.1945 la Budapesta) aproape se identifică cu prima jumătate de secol din istoria Centrului Artistic Baia Mare.Decenii la rândul a exercitat o influenţă considerabilă asupra vieţii artistice băimărene. Scrierile sale cu caracter memorialistic au dominat cu autoritate imaginea comună, istorizată, asupra istoriei coloniei de artă de la Baia Mare, imagine căreia i-a imprimat un contur şi dimensiuni ce pot şi trebuie să fie supuse evaluărilor critice, dar a cărei semnificaţie rămâne
Simon Hollósy
(n. 02.02.1857, Sighetu Marmaţiei – m. 08.05.1918, Teceu)Simon Hollósy - Autoportret, 1916, sursa: wikipedia Este de notorietate faptul că în conştiinţa publică, numele lui Simon Hollósy se confundă până la identificare cu colonia de artă de la Baia Mare. „Părinte fondator”, iniţiator şi director de direcţie, mentor şi spiritus rector, acest artist maramureşean de etnie armeană rămâne însă pe mai departe o personalitate prea puţin cunoscută. În mod cu totul straniu, pentru istoriografia românească de artă Hollósy pare să fie în continuare un subiect neinteresant, deşi aceeaşi istoriografie dă semne – vizibile şi pe deplin respectabile – că este tot mai
