ÁCS, Ferenc (1876 – 1949)
Ferenc ÁCSpictor, profesor și mentor artistic român de etnie maghiarăn. 16.06.1876, Cluj (comitatul Cluj, Transilvania / ex Austro-Ungaria) – m. 05.09.1949, Cluj (România)activ la Baia Mare: 1897, 1899?, 1922 ?• 1897, 1899 ?: colonist temporar / elev al Școlii particulare de pictură Simon Hollósy• 1922 ?: colonist temporar / mentor al studenților propriei școli particulare de pictură colonizați la Baia Mareafilieri estetice băimărene:modelul inițiatic: sinteza realist–impresionistă / stratul plein air–ist 1896-1911 • stratul impresionist 1900-1911formația profesional–intelectuală / studii și documentări:1894, Budapesta: Școala de desen după model (cu Bertalan Székely) 1894-1897, München: Școala particulară de pictură Simon Hollósy (cu Simon Hollósy) 1894-1899, München: Academia regală bavareză de Arte Plastice (cu Ludwig von Herterich), nr. matricol 1359 1899-1901, München: Atelierul-școală al lui Franz Lenbach (cu Franz Lenbach; cu sprijinul unei burse a orașului Cluj) 1904-1906, Budapesta: Școala de
Richard Gerstl
(n. 14.09.1883 la Viena – m. 07.11.1908 la Viena)Richard Gerstl - Autoportret în fața unui fundal albastru, 1905, sursa: WikipediaTalent imens însoţit de un straniu destin tragic, Richard Gerstl trebuie considerat drept una dintre cele mai puternic personalizate forţe creatoare ale artei din Viena începutului veacului al XX-lea.Redescoperită, iniţial, în 1931, dar recuperată deplin pentru circuitul valorilor majore abia în 1993, printr-o cuprinzătoare expoziţie retrospectivă prezentată la galeria Kunstforum a Băncii Naţionale a Austriei, creaţia sa îl proiectează pe Gerstl la rangul de principal exponent al primului val expresionist din arta austriacă, alături de Oskar Kokoschka şi Egon Schiele. Scurta şi furtunoasa sa carieră artistică, încheiată
Irina Bilț-Grünwald (1876-?)
Dedicăm începutul primăverii doamnelor artei băimărene și vă prezentăm cele mai reprezentative portrete biografice feminine ale Centrului Artistic Baia Mare. Irina Bilț-GrünwaldDescriere realizată de dr. Tiberiu AlexaJános Thorma, Portretul lui Irina Bilț (– Grünwald)Sursa fotoIrina Bilţ (n. 1876, Baia Mare – m. ?, Budapesta) provine dintr-o familie de preoţi români greco–catolici care a jucat un rol important în viaţa intelectuală şi socială băimăreană de la sfârşitul veacului nouăsprezece. Tatăl ei, Ştefan Bilţ, a funcţionat mai mulţi ani ca paroh protopop, iar fratele Ştefan a fost funcţionar la primăria locală. Încă din adolescenţă, pe vremea studiilor liceale efectuate la Baia Mare, Irina
„Trilema” Grupului KRoma
Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare» șiGrupul KRoma vă invită la vernisajul expoziției de artă contemporană
Max Buri
Produs de marcă al şcolii şi pedagogiei promovate la München de Simon Hollósy, Max Buri aduce în „peisajul” cosmopolit al Centrului Artistic Baia Mare componenta deosebit de interesantă a culturii plastice elveţiene, dimpreună cu un alt mare pictor helvet – Hans Emmenegger.Max Buri, Politicienii satuluiPe parcursul etapelor evoluţiei ei, creaţia lui Max Buri a evoluat de la modelul picturii de gen müncheneze spre o simbolistică modernistă, receptând succesiv impulsuri stilistice venite dinspre Jules Bastien–Lepage, Wilhelm Leibl, Paul Gauguin şi Ferdinand Hodler. În faza ultimă a atins stadiul unei formule de sinteză, într-o viziune mai decorativă, puternic personalizată, afiliată postimpresionismului de
Caesar Joachim Herrer
A fost una dintre prezenţele oarecum „exotice” în viaţa artistică a centrului băimărean, biografia sa descriind traseul neobişnuit al unui artist occidental care s-a naturalizat în spaţiul Europei Centrale parcurgând, aşadar, în sens invers, procesul dezvoltării profesionale care de obicei l-au mânat pe artistul răsăritean înspre culturile apusului european.Caesar Joachim Herrer, Spălătoreasă în grădină, 1905 EDUCAŢIA S-a născut în Spania la Luanco (23.12.1868) şi şi-a săvârşit educaţia artistică în trei etape succesive. Mai întâi la Madrid (1888-1892) apoi la Paris (1893-1895) unde a urmat pentru scurt timp studii de desen şi pictură la Academia Julian, şi în sfârşit la München (1895-1898). În
Stanislas Stückgold (1868-1933) – Malul Săsarului la Baia Mare
Intelectual polonez polivalent, cu solide studii academice în matematică şi chimie la Varşovia, Zürich şi Paris, Stanislas Stückgold s-a consacrat artei târziu, începând de la vârsta de 38 de ani. În 1906–1907 petrece o jumătate de an la Academia de Arte din Varşovia. Apoi se mută la München şi, din toamna anului 1907 până în primăvara anului 1908, studiază desenul şi pictura în cadrul Şcolii particulare Simon Hollósy.Malul Săsarului la Baia Mare – Stanislas Stückgold, 1908Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» Este de presupus că tocmai sugestii oferite de Hollósy îl vor fi motivat pe Stückgold să colonizeze temporar
Valér Ferenczy
Întâiul născut dintre cei trei copii–artişti ai familiei celebrului pictor băimărean Károly Ferenczy (mama, austriaca Olga Fialka a cochetat la rândul ei cu arta), Valér Ferenczy a văzut lumina zilei în Slovacia (la Kremnica, 22.11.1885), s-a stabilit la Baia Mare dimpreună cu familia în 1898. Aici a studiat, s-a căsătorit şi a activat până la sfârşitul anilor 1930, după care s-a stabilit definitiv la Budapesta, unde a activat până la sfârşitul vieţii (23.12.1954).Valér Ferenczy - Autoportret Face parte din prima generaţie de artişti băimăreni formaţi profesional în mediul artistic local, creaţia sa timpurie fiind exemplară, în acest context, pentru definirea ambianţei
Leo Kober
Biografia lui Leo (Leonard) Kober este în mare măsură tipică pentru destinul cosmopolizat al elitelor artistice din Europa Centrală din perioada istorică pe care ilustrul filolog Sextil Puşcariu o definise atât de plastic prin expresia „călare pe două veacuri”. S-a născut în Cehia la Brno (24.09.1876) în timpul „epocii de aur” a monarhiei chezaro–crăieşti. Ca artist şi intelectual s-a format mai întâi la Viena, apoi în capitala Bavariei. Până la izbucnirea războiului mondial dintâi devenit unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai graficii austriece moderniste. În 1921 a emigrat în S.U.A. unde s-a şi naturalizat, iar după moarte (New York,