123 de ani de la nașterea pictoriței Micaela Eleutheriade (București, 1900 – București, 1982)

Motto:

„De o mereu tânără expansivitate și exuberanță, chibzuind, în același timp, asupra dreptei măsuri, a echilibrului desăvârșit, Micaela Eleutheriade se înscrie pe deplin artei românești. O tradiție pe care și-o însușește cu naturalețe, prin temperament, prin apartenența la un spirit ce s-a ivit pe aceste pămînturi și s-a rostit întotdeauna prin opere ce sintetizează năzuința spre marea frumusețe, întotdeauna simplă și limpede.ʺ

(Dan Grigorescu, Pictura românească în imagini, 1970)

Micaela Eleutheriade, Case la Mara
Ulei pe pânză (35,5 x 46 cm)

După încheierea Primului Război Mondial, conducerea Școlii Libere de Pictură de la Baia Mare a fost asigurată de Thorma János, care a avut meritul deosebit de a deschide porțile taberei de vară și studenților români proveniți de la institutele de artă plastică din Iași, București, Cluj și Chișinău, moment ce marchează o nouă etapă în evoluția școlii.

În noul context organizat al școlii, şi-au modelat personalitatea şi capacităţile creatoare artişti care au ajuns la notorietate publică pe parcursul secolului al XX-lea, printre care amintim pe Alexandru Ciucurencu, Lucian Grigorescu, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Anastase Demian, Ullea Mandia, Micaela Eleutheriade, Ecaterina Delighioz-Cristescu, Letiția Muntean, Florența Pretorian, Csikos Antónia,  Modok Mária și mulți alții.

Michaela Eleutheriade (1900 – 1982) a absolvit Școala de Arte Frumoase din București în 1923, unde s-a format sub corectura profesorilor Ipolit Strâmbu, Daniel Serafim și Cecilia Cuțescu-Storck. În anul 1919 a fost prezentă la Baia Mare cu ocazia venirii sale în prima colonie studențească de vară, deschisă studenților școlilor românești superioare de artă. Izvoarele documentare ale vremii o menționează alături de colegii ei, studenți ai Școlii de Arte Frumoase din București, ca fiind beneficiara a șase săptămâni de stagiu de pregătire artistică petrecute sub îndrumarea pictorilor și profesorilor Ipolit Strâmbu, respectiv Thorma János.

De remarcat este faptul că, această scurtă perioadă petrecută în cadrul Școlii Libere de Pictură din Baia Mare coincide și cu debutul public al tinerei artiste în devenire, cu prilejul Expoziției Coloniei Pictorilor Români organizată de studenții bucureșteni ai lui Ipolit Strâmbu la finalul lunii iulie 1919. Lucrările Michaelei Eleutheriade au putut fi admirate pe simezele expoziției de la Baia Mare, alături de cele ale viitorilor artiști consacrați ai picturii românești interbelice precum Alexandru Phoebus, Lucia Demetrescu Bălăcescu, Ullea Mandia, Ecaterina Delighioz-Cristescu etc.

După absolvirea studiilor superioare de la București, Michaela Eleutheriade și-a desăvârșit formația artistică la Académie Ranson din Paris (1924-1927), timp în care expune în cadrul Salonului Independenților și al Salonului de Toamnă, în 1926. Începând din același an, a participat cu regularitate la Salonul Oficial de la București, la expozițiile grupărilor Criterion și Grupul Nostru. Remarcăm faptul impresionant că pe tot parcursul carierei artistice, a fost extrem de activă pe simezele numeroaselor expoziții internaționale organizate în toată lumea (Belgrad, Zurich, Berna, Stockholm, Praga, Varșovia, Paris, Budapesta, Helsinki, Viena, Tel Aviv, Beirut, Ludenscheid și Moscova).

Recunoașterea națională și internațională nu a întârziat să apară, artista fiind premiată la Salonul Oficial bucureștean din 1931, iar în 1937 obține o medalie la secțiunea de artă românească a Expoziției Universale de la Paris. O amplă expoziție retrospectivă a creației Micaelei Eleutheriade a fost prezentată la București, în 1966.

Compoziția Micaelei Eleutheriade, Case la Mara, focusează atenția privitorului asupra satului maramureșean transpus în spațiu plastic ca Axis Mundi, simbolul mitologic al conexiunii dintre cer și pământ, dintre spațiul divin și cel mundan. Universul terestru este perceput ca un microcosmos închis în forma circulară a compoziției, semn al protecției și perfecțiunii, dar și deschis, în același timp.

Dincolo de frontierele microcosmosului, se întinde simbolic tărâmul necunoscutului, nefamiliar și lipsit de ordine, motiv pentru care în reprezentările vizuale spațiul exterior este asociat cu haosul, moartea și noaptea. Joncțiunea între interiorul și exteriorul microcosmului se face prin cărarea bătătorită, ce pare că se infiltrează șerpuind  timid prin colțul stâng de jos al imaginii.

Proximitatea universului terestru cu cel al sacrului, este sugerată prin elemente specifice laicului și concretizate în verticalitatea caselor ca marcă a prezenței umane, dar și prin cele ale lumii vegetale, transpuse plastic prin traseele ascensoriale ale copacilor. Alegoric, copacul face trimitere la o axă ce prin rădăcină, tulpină și crengi, unește cele trei planuri fundamentale ale universului: cerul, pământul și teluricul.

De-a lungul timpului, Școala băimăreană de pictură a contribuit la formarea unor personalități artistice feminine marcante, care au construit alături de artiștii consacrați ai genului opus, un capitol aparte al modernismului artistic românesc și european.

În ciuda faptului că nu toate au trecut proba timpului, sau au fost menținute pe nedrept în penumbra istoriei din cauza limitărilor impuse de contextul social sau politic, ele rămân modele artistice feminine a căror poveste merită redescoperită și valorificată.

Recunoștința noastră a tuturor se îndreaptă către acele femei-artiste care ne-au modelat într-un fel sau altul o parte a identității, context în care dorim să readucem în atenția publicului profilul artistic și personalitatea câtorva dintre cele mai provocatoare Doamne ale Școlii băimărene de pictură, printre care și Micaela Eleutheriade.

Vă invităm să vizitați expoziția permanentă a Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» în cadrul căreia veți putea descoperi valențele artistice deosebite ale lucrării Case la Mara, realizată de Micaela Eleutheriade.

Dr. Botiș Enikő

Documentarist: Popescu Florentina

Bibliografie selectivă:

Tiberiu Alexa, Traian Moldovan, Mihai Muscă, Centrul Artistic Baia Mare. 1896 – 1996. The Baia Mare Artistic Centre, Muzeul Județean Maramureș, Baia Mare, Decembrie 1996 – August 1997;

Octavian Barbosa, Dicționarul artiștilor români contemporani, Ed.Meridiane, București, 1976;

Dan Grigorescu, Pictura românească în imagini, Ed.Meridiane, ediția a II-a, București, 1970.